3 februarie 2012

Discursul...

Locatia: barul "Rodica" din cartier

Ora exacta: cu cateva ore in urma

Este ora 9 seara. Am baut mult azi. Si doar mi s-a atras atentia ca daca mananc varza murata o sa-mi fie sete toata ziua. Asa a si fost. Am inceput sa beau apa de la robinet. Mi-a cazut greu la stomac asa ca m-am axat pe tuica, vin si coniac. Berea o tineam sub masa sa ma spal din cand in cand pe fata si pe maini. Crasma era plina ochi si daca aruncai un ac nu ajungea pe podea ci era baut cu siguranta.
Fiind cel mai beat dintre toti m-am gandit sa tin un discurs apoteotic si inuman...
- Camarazii mei, va rog ascultati-ma...urlu eu pompos, sculandu-ma in cele doua picioare ale mele care cateodata se transformau in mod miraculos in patru ( fie ca paraseam incinta in patru labe, fie ca muierea ma gratula cu un epitet foarte drag mie: "porcule" )...Unii camarazi care erau situati mai in spate, guitzau si ei zicand aprox. "sa tac draqului din gura" sa-si bea paharul linistiti. Eu baiat destept, execut o manevra pe care nu ar fi intuit-o nici macar vrajitoarele din Salem d-apoi colegii mei de suferinta:
- Un rand la toata lumea din partea mea, strig barmanitei.
Lumea era in delir...Ma aplaudau cu frenezie. Eram idolul lor. Multumiti de cinstea ce le-am facut-o imi dadu voie sa vorbesc de unul singur.
- Camarazii mei iubiti, rostesc eu solemn, punandu-mi mainile pe masa, pentru ca altfel nu aveam echilibru necesar acestui discurs, indubitabil, memorabil si de neuitat. Sunt multe de spus, dragii mei ( si ma uit insistent la partenerii de pahar care ma priveau cu gura uscata...pardon, cu gura cascata...). Maine, crasma noastra se va inchide. Ce facem?!...Ce ne facem?!!Ce putem face sa nu se intample asta?! ...se lasase linistea...Simteam ca pierd controlul maselor...Nici n-am terminat bine de gandit ca m-am si pravalit peste doua mese alaturate care semanau izbitor ca baricadele ridicate in vechile razboaie de aparare. Trebuia sa preiau controlul...M-am ridicat cu greu, dand rotocoale cu degetul prin aer ( incercam sa fac doua lucruri deodata... Si sa-mi recapat controlul dar si sa fac semne discrete barmanitei sa mai dea un rand comesenilor... Fata asta nu pricepea nimic..credea ca vreau sa ma agat de ceva si sa ma ridic.)
Renunt la ideea unui nou rand imi dreg vocea si in momentul cand vroiam sa-mi continui discursul dispar iar din peisaj pentru cateva secunde...suficiente totusi sa ma ridic in picioare de dupa tejgheaua de unde ma aruncase unu care semana izbitor cu Ciumac ala care-l bagase in tomberon pe viitorul presedinte ales, Diaconescu... Am inteles pe loc aluzia si am renuntat definitiv sa salvez localul... Incerc sa parasesc mandru, aceasta crasma, dar ticalosii astia in loc sa nimereasca usa cu mine, ma pomenesc ca trec direct prin fereastra. Cioburile de sticla nu ma impiedicasera sa ajung pe trotuar. De acolo in patru labe incerc sa ajung la concurenta. Adica la o alta crasma.
Mersul pe jos ma sleieste de puteri, renunt la orice miscare si adorm instantaneu... Pierd notiunea timpului, care parca statea in loc ca si subsemnatul, trezindu-ma sub un torent de lovituri. Era a doua zi iar polonicul parca mi-era cunoscut. Dupa un timp loviturile se raresc, iar eu infometat, cer ceva de mancare... Loviturile iar se intensifica asa ca renunt...Incerc sa nu mai deschid gura... Nu ca nu as vrea, dar nu mai pot...E cam umflata!...
Asa ca, in concluzie am decis sa ma las de fumat..Ca de acolo parca mi se trag aceste ponoase...

Sa fim cuminti!...Ciao...
 
 

2 comentarii:

  1. Pffff, iar te imbatasi cu vise, busuiocul mieu!!! Mai ia o gura de zeama de varza, ca mai neutralizeaza din visele irealizabile.

    RăspundețiȘtergere
  2. Iar te imbatasi, busuiocul mieu, de data asta cu cosmaruri!!!
    Mai ia un pahar de zeama de varza, ca-i buna de alungat mahmureala dupa visele rele!
    Carciuma aia s-a inchis, vom merge la alta sau vom cumpara-o pe asta. Din doua, una.

    RăspundețiȘtergere